Un grup de prieteni a vrut sa comande in week-end mancare de la firma de catering numita Italian Job. Si eu m-am nutrit contra cost de la ei in repetate randuri. Dar iata ce s-a intamplat in acest week-end. Nu raspundea nimeni la telefonul firmei respective. Nu la primul apel, nici la al doilea, nici la al treilea. A raspuns cineva la al 8-lea apel.
Prietena mea incearca sa dea comanda spunandu-si numele. Era in baza lor de date. Angajata respectiva nu o gasea. Prietena mea – o persoana extrem de amabila, va jur – isi repeta numele. Tot nu era gasita. Ea si-a mai zis o data numele. Moment in care acea angajata a firmei Italian Job i-a spus prietenei mele:
“Ce ai zice daca te-as fute eu pe tine in gura?” – si i-a inchis telefonul.
Intreaga zi mai multe persoane au incercat sa dea de patroana firmei Italian Job. Nu a mai raspuns nimeni la telefon. Au gasit-o doar azi. I-au adus la cunostinta cele intamplate. Ghici ce a spus patroana! “Putin probabil, noi nu mai livram mancare duminica de cand e criza”. Minciuna, zic eu si altii, am comandat de mai multe ori la ei de cand e criza. Ce are de gand patroana sa-i faca angajatei? Probabil nimic. Si de-aia noi vom fi inca pisati si fututi in gura aici in Romania. Pentru ca nesimtirea e la ea acasa acolo unde dictonul “clientul nostru-stapanul nostru” ar trebui sa fie la loc de cinste. Nu cer asa ceva, sint [...]